Învățarea asistată de calculator și învățarea clasică

Tehnologia informatiei influenteaza din ce în ce mai puternic si domeniul instruirii, revolutionînd sistemul bazat pe manual. Literatura de specialitate foloseste diferite sintagme pentru a desemna utilizarea calculatoarelor în educatie, cu semnificatie asemanatoare: IAC (instruire asistata de calculator), CAI (computer aided instruction), CAL (computer aided learning), CBT (computer based training), CBL (computer based learning). 

            În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre învățarea online și cum o afectează pe cea clasică astfel încât, în timp, s-au format mai mult sau mai puțin două grupuri: pro și contra. Chiar dacă aceste stiluri educaționale au ambele limitări, dar și puncte fort, consider că un mix al acestora este abordarea ideală pentru dezvoltarea optimă a elevilor.

            Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca şcoala să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin acesta conţinutul, metodele, formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze aceea tehnologie educaţională care dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil.  

            Există o multitudine de metode didactice, împărţite în mai multe categorii, fiecare având un anumit rol bine definit în educarea elevului şi a formării deprinderilor de învăţare a acestuia. Întrucât elevul este în centrul instruirii, metoda aleasă de fiecare profesor trebuie să se axeze mai mult pe interesele celui care învaţă, sau cel puţin să realizeze un echilibru între stilul individual de învăţare şi logica disciplinei.

            Realizând o paralelă între instruirea asistată de calculator și instruirea clasică, am observat că atât una, cât și cealaltă, prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, existând între ele unele diferențe.

            Din punctul de vedere al avantajelor pe care instruirea asistată de calculator le presupune, am putut realiza o diferență între acest mod de instruire și instruirea clasică.    Astfel, IAC permite o evaluare cantitativă mai amplă, într-un timp relativ scurt. Experimentele virtuale, pot fi reluate de mai multe ori, fără costuri suplimentare. Condiţiile iniţiale pot fi modificate cu uşurinţă. Viteza de derulare a diverselor etape poate fi controlată.    În comparație cu acest aspect, la instruirea clasică, evaluarea cantitativă, este limitată de resursele de timp, iar efectuarea experimentelor, implică de multe ori ( în special la biologie şi chimie) resurse materiale importante.

             De asemenea, IAC prezintă următoarele avantaje în comparație cu instruirea clasică:

·        1. Nu prezintă riscuri pentru elevi

·         2.Orice experiment poate fi simulat. Derularea lui nu necesită cunoştinţe speciale de operare pe calculator.

·         3.Evaluarea se poate face în orice moment al lecţiei.

·         4.Pot fi evaluaţi toţi elevii clasei.

             Contrar acestor avantaje, apar și dezavantajele/diferențele existente la instruirea clasică. Acestea sunt:

·                    Pot exista situații de risc pentru elevi

·                    Unele experimente sunt imposibil de reprodus cu mijloacele de învăţământ la dispoziţia profesorilor din învăţământ.

·                    Evaluare se poate face doar în anumite momente ale lecţiei.

·                    Numărul elevilor ce pot fi evaluaţi este limitat.

            Pe de altă parte, instruirea asistată de calculator creează și probleme pentru care profesorul trebuie să găsească soluții. Astfel, mediul virtual nu reproduce întocmai realitatea. Ştiinţele naturii tind să devină „abstracte”. Senzaţiile olfactive şi tactile lipsesc.

            În comparație cu aceasta, la instruirea clasică, în cazul unui experiment real sunt solicitaţi toţi analizatorii. Impresiile olfactive şi tactile concură la formularea concluziilor.

                        De asemenea, în timp ce la instruirea clasică identificarea tuturor aspectelor importante depinde doar de atenţia elevului, la cea asistată de calculator identificarea aspectelor importante este legată de abilitatea programatorului şi de comunicarea acestuia cu specialistul din domeniu.

                        Deprinderile dobândite vizează în principal operarea cu perifericele PC, în cazul instruirii asistate de calculator, spre deosebire de cea clasică, unde deprinderile dobândite sporesc motivaţia elevilor şi pot fi transferate în alte activităţi/alte domenii.

Concluzionând, consider ca fiind de  importanță majoră următoarele idei:

1.      Utilizarea metodelor didactice moderne creşte gradul de motivaţie al elevilor şi atractivitatea lecţiilor. 

2.      Procesul de transformare, parcurs de sistemul naţional de educaţie, în etapa actuală impune diversificarea metodelor folosite şi implicarea într-o mai mare măsură a elevilor în demersul didactic.

3.       Formarea cadrelor didactice, iniţială şi continuă, trebuie să şină cont de aceste realităţi.

4.      Rolul profesorului în procesul de predare – învăţare – evaluare, rămâne deosebit de însemnat.

5.       IAC, este o metodă eficientă care implică un buget redus de timp şi resurse materiale minimale.

6.       Limitele IAC pot fi compensate prin alternarea metodelor şi prin includerea, în aceeaşi lecţie, a unor metode compensatorii.

7.      Abandonarea, totală, a metodelor tradiţionale ar diminua substanţial calitatea actului educaţional.